Despre Taiji

HomeDespre Taiji

 

Taijiquan

taijiquanTitlu

 

wushu5Stilul de arte marţiale cel mai apropiat de practica Qigong-ului este Taijiquan-ul (“Boxul principiului filozofic Taiji” – se pronunţã Taidziciuen).

  Taiji înseamnã Absolutul, Ultimul Adevãr, Marele Principiu. Prima datã este pomenit în Yijing (“Cartea transformãrilor”):

“Transformarea este rânduitã de Marele Principiu (Taiji). Acesta naşte cele douã forme ale Fiinţei (yin şi yang).”

Aceeaşi interpretare se gãseşte şi la Wang Zong Yue (sec. 18), una dintre marile personalitãţi ale artelor marţiale chinezeşti:

“Marele Principiu (Taiji) s-a nãscut din Cel-Fãrã-De-Hotar (Wuji), Taiji este mama lui yin şi yang.”

 Quan înseamnã box. În concluzie, Taijiquan se poate traduce prin “Boxul Marelui Principiu” sau “Boxul Ultimului Adevãr”.

Taijiquan-ul împreunã cu Baguazhang (Palma celor opt trigrame) şi Xingyiquan (Boxul formei şi al voinţei) formeazã sistemul stilurilor interne (Neijiaquan) din cadrul artelor marţiale chinezeşti (Wushu).

Având o vechime de peste trei sute de ani, în cadrul acestui stil au apãrut cinci ramuri: Chen, Yang, Wu, Sun şi Wu (caracterele în limba chinezã ce desemneazã cele douã stiluri Wu sunt diferite). Deşi modalitatea de execuţie este diferitã, totuşi teoria acestor substiluri este identicã.

 

Caracteristicile Taijiquan-ului

 

Taijiquan 1În timpul practicii Taijiquan-ului corpul este relaxat, natural şi suplu. Mişcãrile se executã având trunchiul drept, vârful capului se ţine ca şi cum ar fi tras uşor în sus, andomenul este cufundat, coatele şi umerii sunt coborâte, pieptul este îndreptat cãtre interior, subţioarele sunt rotunjite, întregul corp dã senzaţia de circularitate. Ansamblul de tehnici se executã fluid şi într-un ritm uniform. Respiraţia este profundã, preferabil abdominalã.

Principiul mişcãrii fluide şi relaxate nu înseamnã inerţie şi lipsã de vlagã. Mişcãrile trebuie de fapt sã combine vigoarea cu supleţea, folosind forţa numai atât cât este necesar, fãrã rigiditate, dar nu fãrã vlagã.

Mişcãrile corpului trebuie sã fie bine coordonate pe tot parcursul exerciţiului. Deşi mişcãrile sunt suple şi lente, totuşi fiecare parte a corpului se mişcã continuu. Atenţia trebuie concentratã nu numai asupra pãrţii care se aflã în mişcare, ci şi asupra coordonãrii acesteia cu întregul corp.

Genunchii sunt mereu uşor îndoiţi, chiar atunci când corpul este perfect drept. Pe plan psihic, mintea este calmã dar alertã. Practicantul nu trebuie sã uite cã Taijiquan-ul este “un exerciţiu fizic al spiritului”. Mişcãrile trebuie urmãrite cu mintea foarte calmã. Ceea ce este în mişcare (corpul) este în armonie cu ceea ce este nemişcat (calmul spiritului). Pe faţã nu trebuie sã se vadã nici o contracţie. Totul respirã armonie şi pace, chiar dacã în spatele fiecãrui gest se ascunde o surprinzãtoare eficacitate marţialã.

La început este nevoie de un efort de memorare, dar apoi mişcãrile devin naturale şi practicantul ajunge sã redescopere şi sã recreeze Taijiquan-ul la fiecare execuţie.

 

Organizaţia Mondialã a Sãnãtãţii şi Taijiquan-ul

 

Datoritã modului de acţiune al Taijiquan-ului şi efectului sãu asupra sãnãtãţii practicanţilor, el constituie obiectul unor ample studii cu caracter ştiinţific întreprinse pe plan internaţional. In anul 1988 Organizaţia Mondialã a Sãnãtãţii a declarat Taijiquan-ul drept mijlocul cel mai eficace de pãstrare a sãnãtãţii.

 

Taijiquan şi Qigong

 

Multe din principiile Qigong-ului se regãsesc în Taijiquan. “Tratatul Taijiquan-ului“, al lui Zhang San Feng menţioneazã:

Energia (qi) trebuie trezitã şi cultivatã, iar spiritul (shen) trebuie sã rãmânã liniştit şi nemişcat.”;

“Mişcãrile se efectueazã de cãtre spirit şi nu de corpul exterior, propiu-zis”.

O altã scriere importantã, “Tratatul Taijiquan-ului”, ce îi aparţine lui Wang Zong Yue, menţioneazã:

“De la cãpãtarea rutinei, persistând în practicã vei ajunge la înţelegerea energiei, de la înţelegerea energiei – menţinând drumul – ajungi treptat la lumina sacrã.”

În “Cântecul celor treisprezece forme de mişcare” se spune:

“Care este însã felul corect de folosire al corpului?
Rãspunsul este: Spiritul şi energia conduc muşchii şi oasele!
Gândeşte-te mereu la adevãratul scop al acestei arte:
Prelungirea vieţii, menţinerea tinereţii, obţinerea nemuririi.”

xuyinqi   taijishi

Prin exersarea Taijiquan-ului se efectueazã cele trei “aranjãri”, necesare pentru o bunã practicã a Qigong-ului: aranjarea poziţiei, a respiraţiei şi a sufletului. Drumul din Taijiquan pune accent pe circulaţia energiei, spre deosebire de Qigong, unde conteazã şi procesele de transformare ce apar la nivelul diferiţilor centrii. În Qigong, chiar din primele etape, este vizatã formarea unei sfere de energie denumitã “cinabru” (dan). Aceasta are o putere foarte mare şi apare în interiorul abdomenului inferior ca urmare a parcurgerii unui proces complex de aspirare a energiei, de cultivare, colectare, condensare şi rafinare a acesteia în interiorul corpului. În Taijiquan nu se întâlneşte acest proces. De aceea se poate spune cã Taijiquan-ul este o formã ajutãtoare pentru practicanţii de Qigong, dar şi Qigong-ul are posibilitatea de a-i ajuta pe cei care urmãresc anumite finalitãţi prin exersarea Taijiquan-ului.