Teoria celor 5 elemente

tabel

          Cele cinci elemente se referã la cinci categorii din lumea naturalã, și anume: apa, lemnul, focul, pãmântul și metalul. Teoria lor considerã cã toate fenomenele din Univers corespund în Naturã unuia sau altuia dintre aceste elemente și cã ele se aflã într-o mișcare și transformare continuã.
Teoria celor cinci elemente a apãrut în China în perioada dinastiilor Yin și Zhou (sec. XVI - 221 î.e.n.). Ea își are însã rãdãcinile în vremuri strãvechi, când chinezul, fire contemplativã, observa și nota cele mai subtile schimbãri ale Naturii, orientându-și viața și activitãțile în funcție de acestea.
    Apa, lemnul, focul, pãmântul și metalul sunt considerate ca fiind cinci elemente indispensabile pentru menținerea a tot ce este viu, reprezentând totodatã și stãrile care stau la baza transformãrilor din Naturã. In lucrarea "Colecția de lucruri strãvechi" se spune:

"Hrana depinde de apã și foc. Producția depinde de metal și lemn. Pãmântul dã naștere tututor lucrurilor. Ele sunt folosite de popor."

    Deși au caracteristici diferite, cele cinci elemente depind unul de celãlalt și sunt inseparabile. Incã din cele mai vechi timpuri, oamenii cunoșteau relațiile dintre ele și le foloseau pentru a explica fenomenele lumii naturale.
Conceptul primitiv al celor cinci elemente s-a dezvoltat ulterior într-o teorie complexã, care împreunã cu teoria Yin - Yang a servit drept metodã și instrument teoretic pentru analizarea și înțelegerea tuturor fenomenelor.
In medicina tradiționalã chinezã, teoria celor cinci elemente este aplicatã pentru a explica natura organelor deținãtoare de energie și a celor ce transportã energia, legãturile dintre ele, precum și relațiile dintre om și lumea natura
lã.

CLASIFICAREA FENOMENELOR CONFORM CELOR CINCI ELEMENTE


     Incã din preistorie omul și-a dat sema cã apa, lemnul, focul, pãmântul și metalul sunt indispensabile pentru viața sa de zi cu zi și cã ele au naturi diferite.
Caracteristica apei este rãceala și fluiditatea, ea luând forma recipientului în care ajunge, cea a lemnului este înflorirea și creșterea, focul rãspândește cãldurã și luminã, pãmântul dã naștere tuturor lucrurilor, iar metalul se cufundã (sub acțiunea propriei greutãți).
    In antichitate, medicii au aplicat teoria celor cinci elemente în studiul țesuturilor și organelor, stabilind anumite corespondențe în funcție de natura, forma și funcția fiecãrui organ, între el și un anumit element.
Aceastã clasificare este tratatã foarte amãnunțit în cel de-al cincilea capitol al "Intrebãrilor fundamentale", prezentând relația meridian - organ - element.

 

Relațiile dintre cele cinci elemente


LEGEA MIȘCĂRII CELOR CINCI ELEMENTE

 

Legea mișcãrii celor cinci elemente este caracterizatã prin urmãtoarele relații:

- Generarea unui element din celãlalt
- Interacțiune- Dominare
- Opoziție
- Relație tip mamã - fiu

Generarea unui element din celãlalt

Generarea unui element de cãtre celãlalt se referã la relația de generare a unui element de cãtre elementul anterior:

Apa hrãnește lemnul
Lemnul alimenteazã focul
Focul naște pãmântul (cenușa)
In pãmânt apar metalele
Metalul (prin condensare) duce la apariția apei

    Atunci când aceastã relație de generare este aplicatã organelor interne deținãtoare de energie: rinichi, ficat, inimã, splinã și plãmâni, ea se referã la faptul cã energia unui organ va susține funcționarea unui alt organ.
Concret, energia rinichilor (apã) va susține funcționarea ficatului (lemn), energia ficatului (lemn) va sprijini funcționarea inimii (foc), energia inimii (foc) va susține funcționarea splinei (pãmânt), energia splinei (pãmânt) va susține funcționarea plãmânilor (metal), iar plãmânii (metal), la rândul lor, vor sprijini funcționarea rinichilor (apã).
Atunci când vorbim despre energia unui organ ne referim la energia produsã
de celulele acelui organ. Celulele, ce au caracter Yin, produc energie, ce are caracter Yang. Este vorba despre procesul descris de teoria Yin - Yang: "In mijlocul Yin-ului apare Yang-ul". Aceeași teorie mai precizeazã "Yang-ul activeazã Yin-ul", care se traduce prin faptul cã energia produsã de celulele unui organ va susține funcționarea celulelor organului urmãtor (conform relației de generare a celor cinci elemente).
Pe scurt putem spune cã relația de generare se reduce la cele descrise mai sus, și anume, energia produsã de celulele unui organ va susține funcționarea celulelor organului urmãtor.

Interacțiunea

Interacțiunea dintre cele cinci elemente presupune și existența unor tendințe opuse ale acestora, prin care ele se controleazã reciproc:

Apa stinge focul
Focul topește metalul
Metalul taie lemnul
Lemnul dominã pãmântul pe care crește
Pãmântul îndiguiește apa

   Aspectele generãrii unui element din celãlalt și cel de interacțiune sunt inseparabile. Dacã nu ar exista nașterea nu ar mai apãrea creșterea și dezvoltarea; fãrã interacțiune nu ar mai exista echilibru și coordonare pe durata creșterii și a transformãrii. Echilibrul relativ menținut între generare și interacțiune este cel care face posibilã creșterea normalã și dezvoltarea.
Interacțiunea dintre organele interne presupune faptul cã rinichii (apa) controleazã inima (foc), inima (foc) controleazã plãmânii (metal), pãmânii (metal) controleazã ficatul (lemn), ficatul (lemn) controleazã splina (pãmânt), iar splina (pãmânt) va controla rinichii (apa).
    Relația de interacțiune are loc prin intermediul Yin-ului (câmpului sau fluidelor) organelor respective. De exemplu, câmpul plãmânilor controleazã câmpul ficatului, câmpul inimii controleazã câmpul plãmânilor, câmpul ficatului controleazã câmpul splinei, Yin-ul (fluidele) rinichilor hrãnesc Yin-ul inimii pentru ca acesta sã poatã controla Yang-ul (energia) inimii (slãbirea Yin-ului duce la hiperactivitatea Yang-ului), ș.a.m.d.

Dominarea și opoziția

    Atunci când existã un exces sau o insuficiențã a oricãruia dintre cele cinci elemente, vor apãrea relații anormale de generare și de interacțiune, acestea fiind cunoscute prin termenii de dominare și de opoziție.
Dominarea presupune un atac asupra pãrții care este controlatã, din cauza slãbirii acesteia. Din aceastã cauzã, relațiile de control se vor tranforma în relații de dominare.
    De exemplu, metalul controleazã lemnul. In situația în care lemnul este slãbit metalul îl va domina. Atunci când vorbim despre organele interne, putem specifica faptul cã un câmp prea puternic al plãmânilor (metal), cauzat de o mai slabã funcție de deschidere a celulelor plãmânilor (blocându-se funcția de deschidere a celulelor plãmânilor, energia acestora nu va mai putea fi eliberatã, astfel încât, în timp, câmpul plãmânilor va crește foarte mult) va afecta câmpul ficatului (lemn), ceea ce poate duce în timp la scãderea funcției hepatice.
Un alt exemplu, focul controleazã metalul. Slãbirea metalului duce la dominarea acestuia de cãtre foc.

Insuficiențã apã: Pãmântul dominã apa
Insuficiențã lemn: Metalul dominã lemnul
Insuficiențã foc: Apa dominã focul
Insuficiențã pãmânt: Lemnul dominã pãmântul
Insuficiențã metal: Focul dominã metalul

Opoziția se referã la schimbarea sensului normal al interacțiunii, din cauza excesului elementului ce ar trebui sã fie controlat. In acest fel, elementul care în mod normal este controlat se va întoarce împotriva elementului ce îl controla și i se opune.
De exemplu, apa controleazã focul. In situația în care focul devine foarte puternic el se va întoarce împotriva apei și va exista relația focului ce se opune apei.
Un alt exemplu, metalul taie (controleazã) lemnul. Excesul lemnului duce la opoziția acestuia împotriva metalului.
Opoziția presupune un exces al elementului controlat, ceea ce determinã întoarcerea sa împotriva elementului ce ar trebui sã-l controleze în mod normal.

Exces apã: Apa se opune pãmântului
Exces lemn: Lemnul se opune metalului
Exces foc: Focul se opune apei
Exces pãmânt: Pãmântul se opune lemnului
Exces metal: Metalul se opune focului

Relația tip mamã - fiu

In ciclul celor cinci elemente, fiecare element se "naște" din cel precedent, este "fiul" celui dinaintea sa, iar acesta, la rândul sãu, îi este "mamã".
Aceastã relație poate fi afectatã în ambele sensuri: "mama afecteazã fiul" și "fiul afecteazã mama".
De exemplu, apa poate afecta lemnul ("mama afecteazã fiul"), dar și lemnul poate afecta apa ("fiul afecteazã mama").

In continuare vor fi prezentate douã tabele în care vor fi descrise relațiile din interiorul omului (vezi pag. 32) și de la nivelul Naturii (pag. 33), conform cu legea celor cinci elemente.

Cele 5 elemente Organe Yang Organe Fu Organe de Simț Țesuturi Sentimente
Apã Rinichi Vezicã urinarã Ureche Os Teamã și Spaimã
Lemn Ficat Vezicã biliarã Ochi Tendoane Furie
Foc Inimã Intestin subțire Limbã Vase Bucurie
Pãmânt Splinã Stomac Gurã Mușchi Gânduri excesive
Metal Plãmâni Intestin gros Nas Piele și Pãr Necaz și Melancolie

 

Direcție Gust Culoare Creștere și Dezvoltare Factori de mediu Anotimpuri
Nord Sãrat Negru Depozitare Frig Iarnã
Est Acru Verde Germinație Vânt Primãvarã
Sud Amar Roșu Creștere Cãldurã Varã
Centru Dulce Galben Coacere Umezealã Varã Târzie
Vest Condimentat Alb Seceriș Uscãciune Toamnã

 Aceste rânduri au fost preluate din cartea Maestrului Cezar Culda; "Medicina Tradiționalã Chinezã și Qigong-ul Terapeutic"